Pandemia de SARS-CoV-2, virus cunoscut ca şi COVID-19, a zdruncinat forţa de muncă din România şi multe alte domenii. De atunci, Mass-Media vine cu noi informaţii zilnice despre starea în care România se află şi încearcă să răspundă la întrebarea: când şi cum vom trece peste acest virus?
Pandemia a provocat o criză în ceea ce priveşte locurile de muncă, oamenii fiind nevoiţi să lucreze de acasă sau, în cel mai rău caz, să îşi abandoneze serviciul din cauza lipsei clienţilor. În următoarele paragrafe, vom afla ce reprezintă forţa de muncă, care sunt domeniile cele mai afectate de pandemie, ce specializări sunt cele mai căutate în această perioadă, cum să faci faţă unei crize economice şi, cel mai important, cum se prezintă România în această situaţie.
Forţa de muncă
Forţa de muncă este unul dintre domeniile care a avut cel mai mult de suferit de-a lungul acestor luni. Dacă până înainte de pandemia cu COVID-19 România se confruntă cu o rată a şomajului destul de îngrijorătoare, acum forţa de muncă se află într-un declin mai mare decât cel anterior.
Forţa de muncă este una dintre cele mai importante elemente din ansamblul factorilor de producţie, care are un impact major asupra economiei unei ţări. Unele dintre problemele cu care se confruntă forţa de muncă este problema ocupării şi utilizării braţelor de lucru.
Datele Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) arată că numărul total de locuri de muncă vacante, în perioada ianuarie-august 2020, era de 267.106, în scădere cu 20,9% comparativ cu perioada similară din 2019, când era de 337.232.
Rata şomajului la sfârşitul lunii august 2020 a avut o evoluţie crescătoare cu 0,26 p.p. mai mare decât cea din luna august a anului 2019. Numărul total de şomeri la finele lunii august era de 286.662 de persoane, înregistrând o creștere pe tot parcursul lunilor anului curent.
Există şi scenarii sumbre. Conform unei analize a companiei de consultanță Frames, peste un milion de angajați din economia autohtonă riscă să intre în șomaj sau să fie disponibilizați, pornind de la faptul că „în numai câteva zile, sute de firme în special din zona serviciilor către populație, organizării de evenimente și din HoReCa (Hoteluri, Restaurante, Catering) și-au suspendat activitatea, fapt care va genera consecințe economice semnificative pe lanțurile de business”.
Domeniile care au fost cel mai afectate de pandemie
Printre primele şi cele mai afectate domenii se numără turismul, transporturile și HoReCa. Perioada de carantină din decursul primăverii anului 2020 şi frica oamenilor de virus a condus la producerea unei crize care a lovit dur micile întreprinderi. Această criză riscă să producă un declin şi mai mare asupra forţei de muncă, contribuind la creşterea şomajului şi al falimentului.
Potrivit unui studiu al Consiliului Național pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii (CNIMM), printre principalele efecte pe care le simt antreprenorii ca urmare a pandemiei de coronavirus sunt:
- Scăderea vânzărilor
- Suspendarea temporară a activităţii
- Disponibilizări
- Restrângerea activităţii
- Întârzieri la plata furnizorilor
- Închiderea unor firme
Pandemia aduce o veste proastă şi pentru adepţii călătoriilor şi vacanţelor. Industria turismului a fost printre cele mai afectate de pandemia COVID-19, datorită închiderii graniţelor şi anulării vacanţelor. Turismul românesc trebuie să găsească modalităţi noi de găzduire a clienţilor şi de a pune sănătatea şi siguranţa acestora pe primul loc. Chiar dacă unii clienţi au fost dezamăgiţi de decizia autorităţilor, aceştia sunt îndemnaţi să amâne vacanţa şi să nu o anuleze, pentru a ajuta firmele să nu ajungă în faliment.
Ce specializări au fost cele mai căutate în timpul pandemiei?
Există totuşi şi aspecte pozitive care contribuie la dezvoltarea unor domenii şi servicii, cum ar fi domeniul medical, cel de IT şi comunicaţii, chiar şi domeniul educaţiei. Necesitatea de servicii de sănătate de calitate va duce la dezvoltarea şi investirea unei sume de bani mai mari în echipamente medicale, în deschiderea unor noi locuri de muncă şi posibilitatea de a face practică în folosul societăţii şi al cadrelor medicale.
Industria de IT va dezvolta concepte noi pentru îmbunătăţirea vieţii oamenilor. De exemplu, poliţiştii chinezi au început să folosească drone echipate cu senzori termici pentru a detecta simptomele coronavirusului. În Australia, guvernul a lansat un robot vorbitor care răspunde oamenilor la întrebările adresate, pentru a stopa împrăştierea de informaţii false. De asemenea, IT-iştii au dezvoltat aplicaţii noi cu ajutorul cărora elevii şi studenţii îşi pot desfăşura activitatea şcolară.
În ceea ce priveşte schimbările care au loc asupra muncii de la birou, există posibilitatea ca aceasta să fie înlocuită. Experţii sunt de părere că muncă în spaţii deschise ar putea fi de domeniul trecutului. Se pune problema reîntoarcerii spaţiilor de muncă delimitate, numite cubicles .
Munca de acasă a înlocuit-o pe cea fizică şi deşi aceasta are avantajele ei, mulţi angajaţi par să fie nemulţumiţi de politicile de muncă de acasă implementate de compania la care lucrau, declarând că şi-ar dori să poată lucra remote şi să aibă un program mai flexibil pe viitor. Principalele avantaje ale muncii remote sunt:
- un stil de viaţă flexibil
- mai puţin stres
- creşterea productivităţii
Încep să se modifice modalităţile de lucru cu care am fost obişnuiţi până la venirea pandemiei. Indiferent dacă şcolile, birourile şi toate serviciile care presupuneau odinioară munca într-un spaţiu închis îşi vor relua cursul cu care eram obişnuiţi, măsurile de prevenţie împotriva virusului nu trebuie să înceteze. Purtatul măştii şi dezinfectatul mâinilor cât mai frecvent reprezintă primele măsuri de siguranţă pe care instituţiile trebuie să le adopte.
Printre cele mai căutate specializări în perioada pandemiei se numără:
1. Vânzător
2. Asistentă medicală
3. Inginer Software
4. Javascript Developer
5. Şofer pentru Food Delivery
6. Şofer
7. Cloud Engineer
8. Manager de proiecte
9. Recepţionist
10. Bucătar
Cum să faci faţă unei crize economice
Situaţia economică este uşor de dezechilibrat. Pierderea locului de muncă, căpătarea unei boli care te împiedică să mai lucrezi sau o pandemie, te pot prinde nepregătit şi cu o sumă mică de bani. Pentru a evita aceste lucruri este de recomandat să fi în controlul cât mai atent a banilor. Acestea sunt câteva modalităţi pentru a-ţi gestiona banii:
- Nevoia de un buget lunar
- Examinarea facturilor şi achitarea lor la timp
- Căutarea de noi metode de a câştiga bani
- Scăparea de datorii
Cum arată forţa de muncă în România în prezent
Piaţa muncii din România, care are circa 5 milioane de salariaţi la o populaţie de 19 milioane de persoane, va avea un deficit de peste 1 milion de angajaţi până în 2021, arată un studiu al firmei de audit şi consultanţă PwC.
Conform studiului “Analiza cantitativă și calitativă a pieței muncii în România”, deficitul total de forță de muncă în România este estimat la circa 300.000 de persoane pentru acest an, cu perspectivă să crească la 549.000 de persoane în 2023.
În prezent, aducerea de muncitori din state asiatice precum Vietnam, Nepal, Filipine sau Sri Lanka este tot mai practicată. Numai în 2019 circa 30.000 de străini din state non-UE au primit acordul autorităţilor pentru a putea lucra în România. Aducerea de forţă de muncă noncomunitară reprezintă doar o parte a rezolvării deficitului de forţă de muncă, câtă vreme românii din străinătate nu vor fi tentaţi să revină.
Dacă te afli într-o situaţie nefavorabilă, serviciile de consultanţă sunt disponibile oricând.
