Ce este, de fapt, Codul Muncii și la ce ne ajută acesta în viața de zi cu zi?

Codul Muncii este un act normativ care cuprinde un ansamblu de norme juridice cu un obiect distinct și acela de a reglementa relațiile sociale de muncă. Aceste relații se stabilesc între cei ce utilizează forță de muncă – angajatori (patroni) și cei care prestează munca – salariați (angajați).

Codul Muncii este cel mai cuprinzător izvor al dreptului muncii. Importanța lui pentru relațiile de muncă a fost și este deosebită deoarece:

  • a stabilit autonomia dreptului muncii ca ramură a sistemului unitar al dreptului nostru;
  • a asigurat și asigură un regim unitar – sub aspectul principiilor și trăsăturilor sale esențiale – pentru cei care prestează o muncă în calitate de angajați

Sursa: Alexandru Țiclea, Dacian Gagea, Mihaela Pop, Dreptul Muncii, Arad-România, Editura Gutenberg Univers, pg 7, p.24, p.25

Care este structura Codului Muncii?

Codul Muncii cuprinde 13 titluri, conținutul lui fiind amplu și foarte detaliat. Mai jos puteți regăsi principalele articole, care fac referire la drepturile și obligațiile angajaților.

Drepturile și obligațiile angajaților regăsite în Codul Muncii

Art. 37 . [principiul negocierii]

Drepturile și obligațiile privind relațiile de muncă dintre angajator și angajat se stabilesc potrivit legii, prin negociere, în cadrul contractelor colective de muncă și al contractelor individuale de muncă.

Trebuie să aveți grijă că s-ar putea ca angajatorii să nu vă ofere contractul de muncă atunci, ci să vă spună că îl veți primi ulterior, peste o anumită perioadă de timp în care vă veți acomoda. Să nu acceptați acest lucru! Contractul de muncă trebuie semnat acolo de viitorul angajat și de angajator, în dublu exemplar. Un exemplar va rămâne în firmă, angajatorului, iar celălalt exemplar va fi al angajatului. În acest contract individual de muncă se specifică locul în care angajatul își va desfășura activitatea, câte ore de muncă se vor lucra pe săptămână și care este salariul pe care angajatul îl va primi în urma orelor lucrate.


Art. 38 . [interdicția renunțării la drepturile prevăzute de lege]

Salariații (angajații) nu pot renunța la drepturile ce le sunt recunoscute prin lege. Orice tranzacție prin care se urmărește renunțarea la drepturile recunoscute de lege salariaților sau limitarea acestor drepturi este lovită de nulitate.

Principalele drepturi și obiective ale angajaților (salariaților) extrase din Codului Muncii, articolul 39 (Legea nr. 35/2003):

Art. 39 . [principalele drepturi și obligații ale angajaților]

Drepturi ale angajaților conform Codului Muncii:

  1. Dreptul la salarizare pentru munca depusă;
  2. Dreptul la repaus zilnic și săptămânal;
  3. Dreptul la concediu de odihnă anual;
  4. Dreptul la egalitate de șanse și de tratament;
  5. Dreptul la demnitate în muncă;
  6. Dreptul la securitate și sănătate în muncă;
  7. Dreptul la acces la formarea profesională;
  8. Dreptul la informare și consultare;
  9. Dreptul de a lua parte la determinarea și ameliorarea condițiilor de muncă și a mediului de muncă;
  10. Dreptul la protecție în caz de concediere;
  11. Dreptul la negociere colectivă și individuală;
  12. Dreptul de a participa la acțiuni colective;
  13. Dreptul de a constitui sau de a adera la un sindicat.

Obligații ale angajaților conform Codului Muncii:

  1. Obligația de a realiza norma de muncă sau, după caz, de a îndeplini atribuțiile ce îi revin conform fișei postului;
  2. Obligația de a respecta disciplina muncii;
  3. Obligația de a respecta prevederile cuprinse în regulamentul intern, în contractul colectiv de munca aplicabil, precum și în contractul individual de muncă;
  4. Obligația de fidelitate față de angajator în executarea atribuțiilor de serviciu;
  5. Obligația de a respecta măsurile de securitate și sănătate a muncii în unitate;
  6. Obligația de a respecta secretul de serviciu.

Atât angajatul, cât și angajatorul au anumite drepturi și obligații, iar în cazul în care acestea sunt încălcate, Codul Muncii va da verdictul încălcării acestora. Mai jos puteți regăsi consecințele nerespectării drepturilor și obligațiilor angajatului.

Ce se întâmplă dacă nu sunt respectate drepturile angajatului?

Pentru a afla răspunsul la această întrebare, apelăm la articolul 260 din Codul Muncii, care sună în felul următor:


Art. 260. [contravenții: enumerare, constatare si sancționare]

(1) Constituie contravenție și se sancționează astfel următoarele fapte:

  1. Nerespectarea dispozițiilor privind garantarea în plată a salariului minim brut pe țară (2080 lei; 2350 lei pentru studii superioare, 3.000 lei pentru domeniul construcțiilor), cu amendă de la 300 lei la 2.000 lei;
  2. Încălcarea de către angajator a prevederilor art. 34 alin. (5) (la solicitarea anjagatului sau a unui fost angajat, angajatorul este obligat să elibereze un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, durata activității, salariul, vechimea în muncă, în meserie și în specialitate), cu amendă de la 300 lei la 1.000 lei;
  3. Împiedicarea sau obligarea, prin amenințări ori prin violente, a unui angajat sau a unui grup de angajați să participe la grevă ori să muncească în timpul grevei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
  4. Încălcarea de către angajator a prevederilor art. 139 si 142 (un număr de 15 zile libere legale anual pentru angajații din România, iar în cazul în care mergi la serviciu într-una sau mai multe dintre aceste zile, angajatorul este obligat să îți ofere zile libere compensatorii în următoarele 30 după sărbătoarea legală în care ai lucrat sau să îți ofere un spor la salariu), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei;
  5. Nerespectarea dispozițiilor privind munca suplimentară, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei pentru fiecare persoană identificată ca prestând muncă suplimentară;
  6. Nerespectarea prevederilor legale privind acordarea repausului săptămânal, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
  7. Neacordarea indemnizației prevăzute la art. 53 alin. (1), în cazul în care angajatorul își întrerupe temporar activitatea cu menținerea raporturilor de muncă, cu amendă de la 1.500 lei la 5.000 lei;
  8. Încălcarea prevederilor legale referitoare la munca de noapte, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
  9. Încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 27 si 119 (angajatorul are obligația de a ține evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare angajat, cu evidențierea orelor de începere și de sfârșit ale programului de lucru, și de a supune controlului inspectorilor de muncă această evidență, ori de câte ori se solicită acest lucru), cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
  10. Nerespectarea prevederilor legale privind înregistrarea de către angajator a demisiei, cu amendă de la 1.500 lei la 3.000 lei;
  11. Încălcarea de către agentul de muncă temporară a obligației prevăzute la art. 102 (agenții de muncă temporară nu percep nicio taxă salariaților temporari în schimbul demersurilor în vederea recrutării acestora de către utilizator sau pentru încheierea unui contract de muncă temporară), cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, pentru fiecare persoană identificată, fără a depăsi valoarea cumulată de 100.000 lei;
  12. Încălcarea prevederilor art. 16 alin. (3) (Angajatorul este obligat ca, înaintea începerii activității, să înmâneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă.), cu amendă de la 1.500 lei la 2.000 lei;
  13. Încălcarea prevederilor art. 16 alin. (4) (Angajatorul este obligat să păstreze la locul de muncă o copie a contractului individual de muncă pentru salariații care prestează activitate în acel loc.), cu amendă de 10.000 lei;
  14. Nerespectarea dispozițiilor privind concedierea salariaţilor pe criterii de: rasă, cetățenie, etnie, culoare, limbă, religie, origine socială, trăsături genetice, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, opțiune politică, situație sau responsabilitate familială, apartenență ori activitate sindicală, apartenență la o categorie defavorizată, cu amendă de la 1.000 lei la 20.000 lei.

Sursa: Codul Munciihttps://www.codulmuncii.ro/integral.php



Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către inspectorii de muncă, în conformitate cu Codul Muncii.

Angajatorul poate relua activitatea numai după achitarea amenzii contravenționale specificate în Codul Muncii și numai după ce a remediat deficiențele care au condus la sistarea activității prin încheierea contractului individual de muncă.

Reluare activității cu prin încălcarea legii constituie infracțiune și se sancționează cu închisoare de la 6 luni la 2 ani sau cu amendă.

Dacă veți întâmpina probleme în legătură cu încălcarea drepturilor angajatului, puteți face o reclamație la ITM.
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) este o instituție de specialitate aflată în subordinea Inspecției Muncii, care controlează aplicarea legilor și a altor acte normative în domeniul muncii, în relațiile de munca, în securitate și sănătate în muncă la toate persoanele juridice și fizice din sectorul public, mixt, privat.

Pentru detalii în legătură cu ITM, puteți accesa acest link.
Aici găsiți un video interesant care conține sfaturi despre „Cum să nu te fraierească patronul” și câteva exemple concrete date de Cristina Cioabă, autoarea video-ului. După cum preciza și aceasta, Codul Muncii ar trebui cunoscut încă de pe băncile școlii, pentru a nu ajunge în situațiile în care angajatorii să ne încalce drepturile din cauză că noi nu ni le cunoaștem.

Ce se întâmplă dacă angajatul nu își respectă obligațiile în conformitate cu Codul Muncii?

Pentru a afla răspunsul, apelăm tot la Codul Muncii, mai exact la articolul 248:


Art. 248. [sancțiunile disciplinare; radierea de drept]

(1) Sancțiunile disciplinare pe care le poate aplica angajatorul în cazul în care salariatul săvârșește o abatere disciplinară sunt:

a) avertismentul scris;
b) retrogradarea din funcție, cu acordarea salariului corespunzător funcției în care s-a dispus retrogradarea, pentru o durată ce nu poate depăși 60 de zile;
c) reducerea salariului de baza pe o durată de 1-3 luni cu 5-10%;
d) reducerea salariului de bază și/sau, după caz, și a indemnizației de conducere pe o perioadă de 1-3 luni cu 5-10%;
e) desfacerea disciplinară a contractului individual de muncă.

Vezi și Codul muncii – ce trebuie să știi dacă ești angajator.
Pentru alte articole interesante, care vă pot fi de ajutor, ne puteți urmări în continuare pe pagina Resurse umane.

Published On: februarie 28th, 2021 / Categories: Recrutare /